Bulgaria după proteste – bugetul retras, cetățenii cer valori

În ultimele zile, Bulgaria a fost scena unor proteste civile de amploare – zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în orașe din toată țara pe 26 noiembrie și 1 decembrie, ca răspuns la proiectul de buget propus de guvern pentru 2026, dar și la nemulțumirea publică acumulată, care depășește disputele financiare. Cele mai mari demonstrații din Bulgaria din ultimii ani s-au transformat într-un protest pentru valori, justiție socială și principii democratice. Ca urmare, guvernul și-a retras propunerea privind cadrul financiar al țării pentru 2026, când Bulgaria va adera la zona euro, a reluat negocierile cu partenerii sociali, iar analiștii au început să afirme că alegerile anticipate sunt inevitabile. Șeful statului Rumen Radev a repetat acest sentiment într-un discurs extraordinar adresat ieri națiunii, afirmând:

„Încercările de a prezenta protestul ca o revoltă împotriva bugetului subestimează evenimentul în sine. Afirmațiile că aceasta este o revoltă doar a tinerilor minimalizează procesul, deoarece în piață s-au adunat oameni de toate vârstele. Bulgarii și-au ridicat vocea împotriva statului deturnat, corupției, anarhiei și refuzului clasei politice de a le asculta vocile”, a spus Radev, adăugând că alegerile anticipate sunt singura cale de urmat.

„Guvernul nu ar trebui să demisioneze”, a răspuns Boiko Borisov, liderul partidului GERB, aflat la putere. La rândul lor, organizatorii protestelor – coaliția de opoziție Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată – au declarat că până la sfârșitul săptămânii vor depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului și că, în timpul dezbaterilor privind votul, au planificat un nou protest în fața clădirii parlamentului.

Avocata și lidera Mișcării 21, Tatiana Donceva, leagă escaladarea protestelor de un sentiment crescând de impunitate în rândul celor aflați la putere:

„Cei aflați la putere depășesc constant limitele. Din toamnă, acest lucru a atins proporții scandaloase”, a declarat Donceva într-un interviu acordat BNR. Ea a descris viața politică ca fiind „confuză, dezorganizată”, dominată de improvizație și emoții. Potrivit ei, nemulțumirea ar putea duce la un nou ciclu electoral dacă guvernul nu reușește să restabilească încrederea publicului.

Pentru sociologul Dobromir Jivcov de la agenția Marketlinks, protestele nu sunt doar o reacție la decizii specifice, ci o opoziție profundă bazată pe valori: „Acesta este un protest bazat pe valori... Cetățenii bulgari reacționează la aceste amenințări la adresa democrației reprezentate de majoritatea aflată la putere”, a declarat el la radioul public. El a avertizat că un răspuns instituțional inadecvat ar putea duce la consecințe periculoase – distrugerea statului și apariția unui nou „salvator” care ar putea fi extrem de radical.

Cu toate acestea, motivul socio-economic al nemulțumirii publice nu trebuie exclus, a adăugat sociologul: „Există oameni cărora nu le place acest buget – cu impozite care pun presiune pe afaceri, cheltuieli guvernamentale crescute și intervenția statului la niveluri pe care nu le-am mai văzut de mulți ani”. El compară energia civică de astăzi cu situația din 2020, când au avut loc proteste în masă care cereau schimbarea modelului politic în întreaga țară, dar și în mai multe orașe din întreaga lume unde există comunități bulgare.

„Însă tensiunea socială pe care am văzut-o în stradă acum cinci ani nu a reușit să-și atingă obiectivele de reformă în țară, în special în ceea ce privește funcționarea instituțiilor anticorupție, a parchetului și a sistemului judiciar în ansamblu – aproximativ 75% au susținut aceste cereri specifice ale protestelor de la acea vreme, dar aceste cereri ale cetățenilor bulgari nu s-au concretizat ulterior. Această energie a rămas latentă, chiar dacă s-a risipit de-a lungul anilor, odată cu numeroasele campanii electorale și așa mai departe.”

„Cred că vom avea alegeri anticipate în decurs de un an, având în vedere evenimentele din ultima săptămână. Monitorizăm radicalizarea politică, care a crescut semnificativ, în special în rândul alegătorilor progresisti-liberali, iar această energie nu se va pierde. Există, de asemenea, un nou candidat care ar putea salva Bulgaria din această criză politică – mă refer la președintele Rumen Radev – care poate aduce normalizarea, deoarece tocmai pe aceasta se bazează protestele. Este nevoie de normalizarea statului, de instituții funcționale, de autorități de reglementare independente și bazate pe expertiză.”

Retragerea proiectului de buget arată că cei aflați la putere simt presiunea crescândă. Rămâne neclar dacă acesta este un semn de regândire sau o retragere tactică temporară. Cu toate acestea, tensiunea publică continuă să crească și este din ce în ce mai clar că protestele sunt o expresie a dorinței de schimbări sistemice mai profunde, nu doar o corecție politică temporară – reacția majorității este extremă, reală și conștientă. Tânăra generație de bulgari, care este ireconciliabilă cu status quo-ul politic și cu modul în care vorbește elita politică, iese în prim-plan. Cu toate acestea, este important ca această energie de protest să fie canalizată către activitatea politică într-un moment în care urmează să aibă loc următoarele alegeri parlamentare în țară.

Editor: Elena Karkalanova