Dimensune font
Radioul Național Bulgar © 2024 Toate drepturile rezervate.

Care sunt soluțiile pentru reducerea cozilor la granițele dintre România și Bulgaria?

Președintele Camerei de Comerț Bilaterale România-Bulgaria răspunde

Podul Prieteniei la Ruse-Giurgiu
Foto: Pencio Milkov

Cozile mari la granițele între România și Bulgaria sfâșiază calmul fiecărui șofer care își dorește să treacă Dunare. Soluțiile evidente cum ar fi construirea mai multor poduri sunt grele de realizat rapid, dar și se avansează pe ele foarte încet. Despre unele soluții posibile de o trecere mai ușoară a vamelor am discutat cu Doru Dragomir, președintele Camerei de Comerț Bilaterale România-Bulgaria. 


Românii sunt pe primul loc în ceea ce privește comunitatea de turiști care vizitează litoralul bulgăresc al Mării Negre. Aproape 500.000 de români au fost înregistrați anul acesta în stațiunile de pe litoralul bulgăresc al Mării Negre. Potrivit ultimelor statistici, aproximativ 4 milioane de români traversează anual Bulgaria pentru a ajunge în Grecia, Turcia, mai ales vara, în plin sezon al vacanțelor. Asta sugerează de marele interes al românilor că problemele să fie rezolvate. Ce soluții a propus camara și ce reacție a primit?

”Am propus atât autorităților din România, cât și celor din Bulgaria să creeze un fel de linie verde pentru afaceri în frontieră, așa cum au diplomații. Dar pentru mediul de afaceri, din păcate, niciuna dintre autoritățile române și nici cele bulgare nu a fost de acord cu această soluție, cu acest tip de soluție. De asemenea, le propunem să creeze un abonament pentru plata taxelor de pod pentru trecerea frontierei, mai ales la Ruse și Giurgiu. Și, din păcate, din nou, niciuna dintre autorități nu a fost de acord cu acest tip de soluție, există doar o soluție de a plăti cumva în avans taxa pentru podul pentru camioanele mari. Acest lucru este valabil în România. Poți să plătești, poți să iei un fel de vouchere. Le plătești în avans și ai posibilitatea să treci, nu știu, de zece ori, de 20 de ori, în funcție de câte vouchere plătești. Dar, din păcate, acest lucru este folosit în principal de companiile de camioane din România. Bulgarii fie nu știu despre această facilitate, fie nu o folosesc. Cu toate acestea, numărul de companii care o folosesc pentru camioanele lor nu este atât de mare în acest moment. 


O altă solicitare pe care am avut-o pentru autorități pentru a sprijini afacerile, a fost aceea de a crea un fel de soluție pentru plata electronică a taxei pentru pod, așa cum se întâmplă în cazul plății electronice a vinietei în România și Bulgaria. Practic, se poate plăti și această taxă, de asemenea, această inițiativă a Camerei a fost respinsă de autoritățile din ambele părți cu motive diferite. Nu este locul și momentul să discutăm motivele pe care le au. Dar am avut aceste inițiative în ultimii ani. Și ne gândim că ar trebui să se facă ceva, pentru că, din păcate, între România și Bulgaria, așa cum știm și discutăm de ani de zile, avem o problemă uriașă cu infrastructura care leagă cele două țări. Și dacă nu avem infrastructură, trebuie să găsim alte soluții. Dacă am fi avut, nu știu, zece poduri peste Dunăre, cu siguranță, nu ar fi fost o problemă pentru a călători între România și Bulgaria.”

Dragomir menționează că pe subiectul cu construirea podurilor se vorbește vitez, dar deocamdată se face foarte puțin. Sunt însă și evoluții pozitive:

”Pot să vă spun că, de exemplu, la granița dintre Rusia și Giurgiu, există acum o linie verde pentru camioanele mici. Acestea au o linie diferită față de restul mașinilor și trec mult mai repede. Asta a crescut viteza și calitatea serviciilor companiilor de curierat între România și Bulgaria. În urmă cu trei, patru ani, dacă voiai să trimiți niște documente între București și Sofia, îți lua trei zile pentru un plic mic cu documente. Acum este maxim 24 de ore și acesta este un pas uriaș înainte. Și nu este vorba doar de documente. Este vorba despre o mulțime de stocuri mici, care se muta din România în Bulgaria. Știu că anul acesta, de exemplu, autoritățile și ambasadele din ambele țări au discutat mult despre deschiderea sau redeschiderea liniei de feribot între Rusia și și Giurgiu. Deocamdată, încă nu este operațională, dar știu că se discută și se încearcă să se facă ceva în acest sens, pentru a crește, din nou, volumul de trecere la nivelul camioanelor, în principal, și al mașinilor care trec de la o parte la alta a Dunării. Așadar, se fac anumiți pași. Acum, întrebarea este cât de repede vom putea avansa în acest sens. La nivel de Cameră, am avut deja câteva discuții cu Ministerul Transporturilor din România despre plata taxei podului pentru a vedea dacă putem merge mai departe. Așa cum v-am spus inițial, cu taxarea electronică, să putem cumva să plătim prin SMS sau alte soluții electronice. Suntem încă la nivelul de a aștepta ca autoritățile să decidă care este cea mai bună soluție pentru ele și pentru business. Și de acolo să începem să implementăm acele soluții pe care le vor găsi.”




Последвайте ни и в Google News Showcase, за да научите най-важното от деня!

Mai multe din categorie

„Coridor verde” pentru camioanele cu mărfuri perisabile la podul Vidin-Calafat

Pentru a ușura traficul greu de mărfuri pe podul Calafat-Vidin, împreună cu autoritățile române s-a asigurat un așa-numit „coridor verde” pentru trecerea camioanelor care transportă mărfuri perisabile, animale vii și mărfuri periculoase.  Numărul de..

publicat în 29.05.2024 la 14:30

Hristo Stoichkov a fost invitat la o reuniune a bulgarilor din Româniа

În România a avut loc cea de-a cincea întâlnire a bulgarilor din țară. Evenimentul a fost organizat în complexul Smarald Forest Events, la 30 km de București, cu ocazia zilei de 24 mai - Ziua Sfinților Frați Chiril și Metodiu, a alfabetului, educației și..

publicat în 27.05.2024 la 11:00

Podul Giurgiu- Ruse va intra 2 ani în reparații

La sfârșitul lunii iunie va începe o reparație majoră a podului peste Dunăre de la Ruse. „Traficul se va desfășura doar pe o singură bandă, dar renovarea este urgentă și va dura 2 ani”, a declarat pentru BNT ministrul interimar al Dezvoltării..

publicat în 27.05.2024 la 08:30