Dimensune font
Radioul Național Bulgar © 2024 Toate drepturile rezervate.

Costin Lianu: Bulgaria și România trebuie să se specializeze în cadrul Strategiei Dunării

Managerul economic și administrativ român a discutat despre importanța Strategiei Dunării pentru România și Bulgaria, despre piedicile în relațiile româno-bulgare și sferele în care ambele țări s-ar putea specializa într-un mod deștept

Costin Lianu
Foto: arhivă personală

Costin Lianu este un expert român din domeniul Economiei și Managementului. Temele sale de cercetare sunt specializate în internaționalizare, management, inovare și branding. Este autor de cărți în aceste domenii și practician în ecosisteme de inovare și internaționalizare. A ocupat diverse poziții în guvernele României, din domeniul academic și zona de afaceri. Vă oferim aici un fragment din interviul care va apărea în curând pe blogul Podul Prieteniei, interviu în care Costin Lianu discută despre articolul său intitulat "Specializarea inteligentă în regiunea Dunării, construirea încrederii prin comunități de practică" (Smart Specialization in the Danube Region, Building Trust through Communities of Practice), despre opiniile și experiențele sale privind zona dunăreană și relațiile româno-bulgare. 

Vladimir Mitev: Ați putea explica mai pe îndelete ideile dv. privind colaborarea și interacțiunea în regiunea Dunării între România și Bulgaria?

Costin Lianu: Da, sigur, dacă ne referim la articol, pe care l-am scris mai demult. Eram și suntem implicați în a urmări acest proces de colaborare și de specializare inteligentă în macroregiunea Dunării, iar acest proces este unul regional important. După cum știm, în cadrul Uniunii Europene, mai puțină lume cunoaște acest aspect. Pe lângă dezvoltarea regională la nivel de state naționale membre ale Uniunii Europene, există și colaborarea macroregională între mai multe țări, care se constituie în macroregiuni. 

Strategia Dunării și macroregiunea Dunării este al doilea mare proiect macroregional al Uniunii Europene, după proiectul macroregional al Țărilor Baltice. Următoarele proiecte vizează zona mediteraneană, zona Adriatică. Acum există și o preocupare pentru zona carpatică. Deci, aceste proiecte macroregionale sunt o strategie a Uniunii Europene de a adăuga valoare procesului de integrare europeană nu numai în plan național sau regional al țărilor membre, dar și pe anumite regiuni mari. Dunărea este o identitate puternică regională, ca și zona baltică, pentru că tot ce înseamnă macroregiunea Dunării înseamnă bazinul Dunării. Deci nu este vorba numai de cursul Dunării, ci și de întreg bazinul acesta dunărean, care cuprinde 12 țări dunărene, în care principale țări dunărene sunt și țările noastre, Bulgaria și România.

Această colaborare macroregională adaugă valoare colaborării preexistente bilaterale româno-bulgare. Ceea ce încercam să surprind în articol era să spun atunci,(dar rămâne valabil și acum) că în acest proces de specializare inteligentă, macroregională, trebuie gândit într-un fel, ca o specializare la nivel de comunități de practică, adică la nivel de clustere, de grupări de firme, de universități, de institute de cercetări care să urmărească anumite zone tematice. Acest proces este un proces vast și depinde foarte mult de descoperirea antreprenorială a acestor specializări. Practic, în spatele unor specializări inteligente se asumă asumarea unui rol de a crea noi modele de afaceri de către oamenii de afaceri, specializarea inteligentă fiind strâns legată de inovare, de capacitatea inovativă. 

Și aici intervine marea provocare a Bulgariei, României și a zonelor din spațiul din zona inferioară a bazinului dunărean - de a găsi formule de specializare care să grăbească inovarea în țări cu un decalaj de inovare față de țările din zona bazinului superior al Dunării - Bavaria, Austria, Baden-Württemberg, pentru că nu toată Germania este parte din strategia Dunării, ci Bavaria și Baden-Wurttemberg. Și nu e vorba de țări cu o capacitate inovativă și de specializare mai mare, România și Bulgaria fiind țări cu o capacitate inovativă mai mică după statisticile oficiale ale Uniunii Europene. Am încercat și vom mai încerca să stimulăm, pe de o parte, un transfer de experiență privind aceste tipuri de comunități de practice din zona superioară a Dunării, din statele avansate Bavaria, Baden-Württemberg, Austria către zona noastră, dar totodată să găsim resursele cu să ne creăm propriile structuri de specializare inteligentă între țările noastre.

Și dau aici un exemplu în ceea ce privește bazinul Dunării. Noi Bulgaria și România, puteam să ne specializăm în zona agro-industrială, pentru că avem capacitate de dezvoltare, avem resurse, avem factori de producție, avem cunoștințe, avem oameni. De asemenea, zona energetică, zona circularității, a folosirii biomasei sunt și alte zone de specializare inteligentă. Zona traficului fluvial pe Dunăre poate avea altă formă de specializare inteligentă pe zona de logistică și așa mai departe. 

Deci procesul este un proces vast în care fiecare dintre noi încercăm să dezvoltăm diverse proiecte specifice. Cam acesta este contextul.




Последвайте ни и в Google News Showcase, за да научите най-важното от деня!

Mai multe din categorie

Încep lucrările de reparație majoră a a podului peste Dunăre de la Ruse

De azi, 10 iulie, încep reparațiile capitale la Podul Girgiu-Ruse, informează Agenția pentru Infrastructură Rutieră. Lucrările de construcție se vor desfășura zilnic, în timpul zilei, 10-12 ore pe zi, în funcție de specificul lucrărilor ce urmează a fi..

publicat în 10.07.2024 la 09:00
Fotografie ilustrativă

Podul Giurgiu- Ruse va fi reparat fără oprirea traficuluI

„Reparația principală a Podului peste Dunăre de la Giurgiu - Ruse, care va începe pe 10 iulie , va fi efectuată fără oprirea traficului. Podul nu va fi închis" , a anunțat Agenția pentru Infrastructură Rutieră în legătură cu afirmațiile false..

publicat în 08.07.2024 la 11:30

Vară regală la Balcic - expoziție dedicată Reginei Maria

După aproape două luni de "Vara regală la Balcic", proiectul propus de Asociația Culturală Română DAR Development, care marchează centenarul construirii reședinței de vară a Reginei Maria în Palatul Balcic, este aproape de final. După expoziția de..

publicat în 21.06.2024 la 10:30