Croația se pregătește pentru trecerea la moneda euro la 1 ianuarie
Ca parte a pregătirilor pentru introducerea monedei euro la 1 ianuarie 2023, Croația a început să adapteze un număr mare de bancomate din țară la noua monedă. Până cel târziu la 15 ianuarie, toate bancomatele trebuie să fie pregătite pentru euro. Până atunci, cele două monede vor putea fi folosite în paralel, după care comercianții vor trebui să dea restul în euro, potrivit BNT. Vor fi permise excepții pentru zonele rurale.
În ciuda evaluărilor pozitive din partea Băncii Centrale Europene și a UE, care au deschis calea pentru aderarea țării la zona euro, unii croați se tem că schimbarea monedei le va face viața și mai scumpă, a declarat pentru bTV Diana Todorova, o bulgăroaică care studiază și lucrează în capitala Zagreb de patru ani. În noiembrie, țara a înregistrat o inflație record de 13,5%. Cel mai mult au crescut prețurile la produsele alimentare și la băuturile nealcoolice, arată statisticile - 19,2%.
A început îndepărtarea baricadelor din nordul Kosovo
În nordul Kosovo a început îndepărtarea baricadelor, după ce s-a ajuns la un acord între președintele sârb Aleksandar Vucic și reprezentanții sârbilor din Kosovo. Cu toate acestea, neîncrederea rămâne, a declarat Vučić. El a cerut sârbilor să îndepărteze baricadele din nordul Kosovo după ce SUA și UE au garantat că nu vor fi arestați protestatarii. Fostul ofițer de poliție kosovar de etnie sârbă Dejan Pantic, a cărui arestare a dus la ridicarea baricadelor, a fost eliberat. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a transmis pe Twitter că alianța a salutat eforturile de dezescaladare a tensiunilor și că se așteaptă ca toate părțile să-și respecte obligațiile.
BNT a anunțat că principalul punct de trecere a frontierei dintre Kosovo și Serbia a fost redeschis traficului. Punctul de trecere a fost închis după ce tractoare și camioane au fost stivuite pe partea sârbă, împiedicând mii de albanezi din Kosovo care lucrează în Europa să se întoarcă de sărbători.
Recep Erdogan a fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace
Președintele parlamentului turc, Mustafa Șentop, a anunțat că a inițiat nominalizarea președintelui Recep Tayyip Erdogan pentru Premiul Nobel pentru Pace pentru "contribuția sa la stabilirea păcii între Rusia și Ucraina", relatează agenția de presă Anatolian News Agency. Șentop a dat asigurări că președinții parlamentelor din alte țări vor sprijini această nominalizare, subliniind că eforturile de mediere ale Turciei nu trec neobservate în întreaga lume. "Cea mai importantă temă din 2022 a fost războiul dintre Rusia și Ucraina și măsurile de atenuare a consecințelor. Singura țară care a făcut pași în această direcție este Turcia și președintele său", a fost categoric Șentop.
Bujar Osmani: Modificările Constituției sunt miza negocierilor cu UE
Ministrul afacerilor externe al Republicii Macedonia de Nord, Bujar Osmani, se așteaptă la sprijin pentru amendamentele constituționale, deoarece "nimeni nu are nimic împotriva amendamentelor și toată lumea este conștientă de faptul că acest lucru este încorporat în procesul de negociere cu UE și că nu există altă alternativă", relatează BTA. Potrivit lui Osmani, partidele care se opun includerii bulgarilor în preambulul Constituției doresc să obțină puncte politice interne. "De ce, dacă anumite comunități sunt enumerate în Constituție, ar trebui ca muntenegrenii, croații și bulgarii să fie excluși, și care vor fi consecințele pentru stat? Imaginea noastră cea mai ușor de recunoscut în lume este armonia interetnică. Acesta este cel mai mare atu al nostru, care ne deschide ușile", a declarat Osmani la conferința sa de presă anuală.
Cu toate acestea, majoritatea aflată la putere la Skopje nu are majoritatea de două treimi necesară pentru a demara procedura de includere a bulgarilor în preambulul constituției. Opoziția este categorică în privința faptului că nu va vota și insistă asupra alegerilor anticipate.
Compilat de Miglena Ivanova
Poze: freepik.com, EPA/BGNES, aa.com.tr, Facebook / Bujar Osmani
Regiunea Taraclia populată de bulgari și Regiunea Autonomă Găgăuză din Republica Moldova au votat în proporție de peste 90% „nu” la referendumul din 20 octombrie 2024, în cadrul căruia cetățenii moldoveni trebuiau să decidă dacă aprobă modificările..
În cadrul unei conferințe de presă în Adunarea Națională, deputatul Stanislav Balabanov de la Există un Astfel de Popor a cerut demisia ministrului interimar de Interne Atanas Ilkov și a directorului Teatrului Național Vasil Vasilev.Potrivit lui..
Există un Astfel de Popor (ITN) a colectat 67 de semnături și depun o sesizare la Curtea Constituțională pentru anularea parțială a alegerilor pentru Parlament din 27 octombrie 2024. În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc în clădirea..