2022 a fost un an complicat pentru Balcanii de Vest. Problema cheie care trebuia să își găsească o soluție a fost legată de relațiile dintre Bulgaria și Republica Macedonia de Nord și de veto-ul pe care țara noastră l-a impus asupra perspectivei europene a vecinului nostru din sud-vest, împiedicând astfel parcursul european al unei alte țări din Balcani - Albania. Cum a evoluat situația în ultimul an și care au fost punctele forte și punctele slabe ale politicii bulgare în regiune, a comentat jurnalistul Nikolay Krastev, un analist de lungă durată al proceselor din Balcani și fost corespondent al Radioului Național Bulgar la Belgrad și Moscova.

"Aceasta a fost o chestiune cheie care a trecut prin multe obstacole, prin multe eforturi, legate de dorința comunității internaționale, a actorilor din regiune, precum și a Bulgariei și a partidului de guvernământ de la acea vreme de a găsi o soluție pentru începerea negocierilor Macedoniei de Nord cu UE. Acest lucru a dus la propunerea președinției franceze a UE, care a dat speranțe fragile în Bulgaria că țara noastră nu a fost uitată de partenerii săi occidentali, dar a creat, de asemenea, o mare tensiune în vecinătatea noastră de sud-vest - vă amintiți protestele din Skopje în acel moment. Tot ceea ce s-a întâmplat din 2020 încoace în ceea ce privește Macedonia de Nord s-a încheiat undeva pe la jumătatea anului 2022 cu, îndrăznesc să spun, o propunere bună a președinției franceze și o bază bună pentru a găsi o soluție la problemele acumulate între Sofia și Skopje."

Funcționează această propunere pentru Skopje, a reușit Bulgaria, la rândul ei, să explice Europei unde își are rădăcina problema cu Macedonia de Nord și că poziția sa nu este încăpățânată?

"Este bine că folosiți cuvântul "încăpățânat", ceea ce este rău este că partenerii noștri occidentali s-ar putea să fi văzut și înțeles doar acest lucru. Ei nu înțelegeau de ce Bulgaria împiedica atât de mult Macedonia de Nord să înceapă negocierile. Îndrăznesc să spun că sunt unul dintre puținii din țara noastră care a crezut că, în cursul procesului de negociere, tot ceea ce Bulgaria a cerut să se întâmple în ultimii doi ani și jumătate ar fi putut fi realizat fără a afecta politica externă bulgară. Dar este evident că strategia este o chestiune de gust, așa cum spun francezii. Cu toate acestea, noi spunem că este o chestiune de comportament. Din punct de vedere strategic, Bulgaria ar fi trebuit să dea dovadă de mai multă răbdare, la urma urmei, Macedonia de Nord provine dintr-o țară care a fost întotdeauna foarte antibulgară, îndoctrinarea iugoslavă din Republica Macedonia de Nord este un fapt și nimeni nu neagă acest lucru, dar aveați o șansă sub guvernul lui Zoran Zaev, sub Uniunea Social Democrată din Republica Macedonia de Nord lucrurile par să se schimbe. Bulgaria nu are cum să le explice partenerilor săi declarația sa privind limba bulgară și limba macedoneană. Trebuie să fim realiști și să recunoaștem realitatea - există o națiune macedoneană, o limbă macedoneană, indiferent dacă ne place sau nu, acesta este un fapt, iar Bulgaria și politica externă bulgară trebuie să lucreze în mod egal cu toată lumea din Macedonia de Nord, nu să divizeze oamenii pe criterii etnice - cine este bulgar sau nu, cine este vlah sau de altă naționalitate. Macedonia de Nord, la urma urmei, a fost întotdeauna o țară multinațională și acest lucru trebuie înțeles la Sofia atunci când se iau decizii, și nu pentru a ajuta Serbia și politicile sale să intre în vecinul nostru din sud-vest. Pentru că Bulgaria, cu rezistența, chiar cu încăpățânarea sa, a deschis calea pentru ca Macedonia de Nord să intre în formatul regional al Balcanilor Deschiși (Albania, Serbia și Macedonia de Nord) și să creeze o oportunitate în Republica Macedonia de Nord de a vorbi de bine despre Serbia și de rău despre Bulgaria, din păcate".

Există vreun realism în insistența bulgarilor de a schimba constituția Republicii Macedonia de Nord și de a-i include pe bulgarii de acolo ca națiune de stat?

"Nu văd prea mult sens în acest act și în dorința Bulgariei de a face acest lucru cu orice preț. Pentru că, dacă înainte învățam că este vorba de un popor - două state, acum noi și copiii noștri vor trebui să învățăm că este vorba de două popoare și două state. Există oare o ma mare trădare națională a sănătății, având în vedere faptul că se confirmă postulatele macedonismului, că macedonenii sunt o etnie și o națiune aparte. Aici, cu această dorință specială, Bulgaria face tot posibilul pentru a cimenta macedonismul ca atare și a face din el un factor major în relațiile dintre Sofia și Skopje. Skopje trebuie să fie mulțumită în acest moment că îi ajutăm spunându-le că au tot ce își doresc.

De aceea spun că aceasta este o greșeală strategică gravă și că ar fi trebuit să căutăm o abordare diferită a acestei probleme și să nu insistăm cu orice preț asupra ei. Pentru că în Republica Macedonia de Nord, guvernul se află într-o situație foarte complicată în acest moment - nu are numărul necesar de voturi din partea a 81 de persoane pentru a vota amendamentele la Constituția macedoneană, iar acest lucru face ca problema să fie mai complicată pentru moment. Probabil că nu se vor grăbi, poate că vor mai aștepta încă un an pentru ca procesul de monitoring să fie finalizat acolo și poate că până atunci vor avea acele 81 de voturi pentru a putea schimba legea fundamentală a țării lor. Acest lucru dă apă la moară argumentelor opoziției pro-ruse și pro-sârbe din RSM, care spune - dacă, la fel ca Bulgaria, dorim să-i includem pe bulgari în constituție, atunci vom căuta o bază reciprocă pentru macedonenii din Bulgaria. Iar acum, țara noastră ar putea fi nevoită să negocieze în privința macedonenilor din Bulgaria - lucru la care s-a opus întotdeauna."

Dacă considerăm că insistența Bulgariei pentru includerea bulgarilor în RSM în Constituție este un fapt de protejare a intereselor, să ne uităm la bulgarii din celelalte țări balcanice - a reușit Bulgaria în acest an să le protejeze interesele - mă refer la bulgarii din Ținuturile Vestice?

"Acolo Bulgaria este mult mai timidă, mult mai atentă, dar este mai hotărâtă în ceea ce privește Macedonia de Nord. Nu văd care este problema Bulgariei de a măsura cu același etalon, așa cum se spune, în relațiile cu vecina Serbia. Bulgaria ar fi putut fi mai activă, insistând asupra publicării manualelor școlare în limba bulgară. Și nu este vorba despre cei 30 000 de euro pe care manualele în limba bulgară îi costă la vecinul nostru vestic, ci despre un lucru esențial - aceasta este o obligație a statului sârb, acesta și-a luat un angajament și, în conformitate cu acordurile internaționale, poate și trebuie să facă acest lucru pentru o minoritate relativ mică, cum ar fi minoritatea bulgară din Serbia. Și nu să ceară mereu sprijin din partea Bulgariei, așa cum am auzit deseori în conversațiile oficiale și neoficiale dintre șefii de guvern și la nivel ministerial. Putem ajuta - Bulgaria este o țară bogată, indiferent de nivelul de corupție din ea, Bulgaria a primit fonduri uriașe de la UE în cei aproape 12-13 ani de apartenență și cred că poate scoate 30 000 de euro, sper sincer că nu valoarea acestor bani este problema. Problema este alta, și anume că Bulgaria ar trebui să le spună clar și ferm prietenilor noștri de la Belgrad - "faceți-vă treaba". Ne așteptăm să vă onorați obligațiile, nu să inventați și să impuneți ideea că există o națiune șopă în locul bulgarilor din suburbiile vestice. Nu, nu există niciunul, dacă vreți să o faceți, faceți-o, dar atunci vă putem aplica diferite instrumente, similare cu cel pentru Macedonia de Nord." Acesta trebuie să fie mesajul și trebuie să fie foarte ferm, pentru că munca mea în Serbia a arătat că fermitatea oricărei mișcări este înțeleasă acolo."

Războiul din Ucraina a catalizat foarte serios procesele din Balcani și am asistat la creșterea tensiunilor între Kosovo și Serbia. "Încă o dată în 2022 am asistat de trei ori la o situație în care au fost ridicate baricade din cauza plăcuțelor de înmatriculare", a amintit Nikolay Krastev în analiza sa pentru Radio Bulgaria:

"Este surprinzător faptul că Bulgaria nu are propriul său trimis special pentru Balcanii de Vest - țara noastră, împreună cu Marea Britanie, Germania și Franța, ar fi putut participa la acest proces de reducere a tensiunilor dintre Kosovo și Serbia, de consolidare a stabilității. Astăzi, din nefericire, Bulgaria se află în loja de onoare, urmărind ceea ce se întâmplă în regiunea noastră, în loc să participe la procesul decizional. Cu toate acestea, la sfârșitul anului 2022, putem spune că Bulgaria nici măcar nu s-a luptat, dacă nu pentru a avea propriul trimis special pentru Balcanii de Vest, măcar pentru a avea un asistent în echipa Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Apărare și Securitate care, chiar dacă își cară servietele, să fie la curent cu această relație complexă dintre Kosovo și Serbia. Acest lucru ne îngrijorează, mai ales dacă este vorba de un schimb de teritorii - nordul Kosovo versus sudul Serbiei, Valea Presevo. Pentru că această zonă din Presevo este separată de Bosilegrad de aproximativ 80 de kilometri. Ce face Bulgaria în cazul unui schimb de teritorii în apropierea zonelor cu populație de etnie bulgară?".

În cuvintele lui Nikolay Krastev, Bulgaria a irosit moștenirea președinției sale de succes a Consiliului UE de la începutul anului 2018, când și-a asumat rolul de motor al proceselor de integrare europeană în Balcanii de Vest.

"Bulgaria a readus cu adevărat Balcanii de Vest pe agenda UE - ceea ce nu s-a mai întâmplat de la președinția greacă din 2004. La Sofia, cei doi și-au dat mâna după un lung proces de instabilitate între cele două țări balcanice. Sofia a marcat începutul căutării unui compromis între Grecia și Macedonia de Nord, pe atunci încă Republica Macedonia. Au fost mai multe lucruri care au fost realizate în timpul președinției bulgare, dar, din păcate, la scurt timp după aceea, Bulgaria a părut să obosească să fie un lider în procesele regionale și a abandonat cumva această chestiune, punând în centru Macedonia de Nord și problemele bulgarilor de acolo."

Negocierile pe care o delegație parlamentară bulgară le-a purtat în Turcia sunt o încercare de a reveni la poziția de lider, țara noastră urmând să fie un mediator în discuțiile dintre UE și Turcia pe tema migranților?

"Cred că diplomația europeană poate vorbi singură cu partenerii săi turci. Da, Bulgaria se află într-un loc strategic în sud-estul Europei - granița cu Turcia, granița dintre Orientul Mijlociu și Europa de Sud-Est. Bulgaria poate și ar trebui să fie un facilitator, adică să ofere un parteneriat bun, o bună oportunitate de a purta discuții, pentru că este mai bine ca acest lucru să se întâmple în Balcani decât la Bruxelles - cel puțin unul dintre parteneri se va simți nelalocul lui. Este bine că Bulgaria este activă în acest moment. În cadrul întâlnirii președintelui Parlamentului, Vejdi Rașidov, cu partenerii săi turci, am aflat că președintele bulgar se va afla la Bruxelles pe 8 și 9 ianuarie, unde va prezenta partenerilor europeni această inițiativă. A fost bine că acest lucru a fost convenit în prealabil."

În ce măsură instabilitatea politică internă afectează imaginea Bulgariei în Balcani?

"Așa este, din păcate, toți vecinii noștri urmăresc ceea ce se întâmplă în Bulgaria de doi ani. Politicienii ar trebui să aibă o sensibilitate pe această temă și ar fi trebuit să se găsească o resursă de încredere între ei, chiar dacă pentru o perioadă mai scurtă - fie până la alegerile locale din 2023, fie până la cele europene din 2024.

Sper din toată inima că 2023 va fi un an bun pentru toată lumea din Balcani și din Bulgaria, dar sunt puțin mai pesimist în ceea ce privește regiunea. Situația din Kosovo va căuta răzbunare, politicienii din Serbia vor dori să meargă până la capăt - acest lucru nu va mulțumi pe nimeni. În prezent, în Muntenegru există instabilitate politică, un cerc de partide pro-ruse se pregătește să preia puterea dacă nu vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. Situația politică din Balcani este foarte imprevizibilă și de aceea Bulgaria, care este un partener important în UE, trebuia să fie cel puțin o insulă de stabilitate în acest moment și, împreună cu România și Grecia, să fie un factor care să aducă predictibilitate în Balcanii de Vest."