Vesela Cerneva, de la Consiliul European pentru Politică Externă – Sofia, a acordat blogului Podul Prieteniei un amplu interviu despre contextul geopolitic în care se află Bulgaria și România. Publicăm mai jos ultima parte a interviului, în care aceasta comentează relațiile româno-bulgare despre care consideră că nu sunt la nivelul potențialului lor.

Întrebată despre potențialul relațiilor româno-bulgare, Cerneva a răspuns că ambele țări au ratat oportunități valoroase în a-și coordona cooperarea, inclusiv în cadrul european. Asta s-a întâmplat deoarece ambele țări ei includerea lor în același pachet drept un inconvenient, în timp ce această includere este o oportunitate. 

”Atunci când o parte trage, în loc ca și cealaltă să tragă în aceeași direcție, ea se uită cum să iasă din legătură. Și este un fel de reflex care se observă de ambele părți în diferite etape, în diferite puncte ale dezvoltării lor. Pentru mine, aceasta este o sarcină importantă. Poate că provocarea acestui deceniu este de a crea nu doar punți fizice între cele două țări, ci și punți politice, economice și sociale, pentru a face posibilă coordonarea politicilor celor două țări. Cred că ambele țări ar beneficia foarte mult de pe urma acestui lucru. Desigur, acest lucru este adevărat dacă și numai dacă ambele țări au guverne reformiste și elite care caută cu adevărat să le integreze țările în Uniunea Europeană și care caută să se europenizeze mai rapid în practică și nu doar în cuvinte”, afirmă Vesela Cerneva.

Dacă țările se poziționează diferit în plan internațional, oare nu elitele lor, ci popoarele lor ar putea deveni subiectele unei schimbări pozitive în relațiile bilaterale?

Răspunsul Veselei Cerneva: ”Desigur, o astfel de schimbare nu poate avea loc fără cetățeni. Și, bineînțeles, pentru ca aceasta să fie durabilă, trebuie să fie susținută tocmai de inițiative civice, de cooperare civică. Cu toate acestea, țările trebuie să pună pe agenda lor construirea infrastructurii necesare. Și aici mă refer atât la infrastructura fizică, cât și la infrastructura politică, astfel încât să existe canale prin care această cooperare să poată trece. Pentru mine, chiar și acțiunile elementare de coordonare în cadrul Europei de Sud-Est în ceea ce privește războiul, refugiații, politica energetică sunt lucruri firești și logice care, dacă încep să se întâmple mai intens, această intensitate poate continua și în condiții pașnice și poate avea o încărcătură de cooperare mai largă.”

Segmentul audio poate fi ascultat cu subtitrări în limba română aici: