Fără alte pariuri rămase, Bulgaria se îndreaptă acum spre al cincilea scrutin parlamentar în aproape doi ani, după o nouă rotire albă a ruletei politice pentru formarea unui guvern. Marți, 24 ianuarie, Partidul Socialist Bulgar (BSP) va returna președintelui cel de-al treilea mandat exploratoriu neîndeplinit pentru a forma un Consiliu de Miniștri în cadrul celei de-a 48-a Adunări Naționale. Doar trei dintre cele șapte partide - GERB, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți și Ascensiune bulgară - au răspuns invitației socaliștilor de a purta discuții cu toate partidele politice reprezentate în parlament. Cu toate acestea, după reuniune, a devenit clar că nu există un consens asupra politicilor și priorităților propuse, deși acestea includ legi privind aspecte cheie precum Planul de redresare și reziliență, bugetul 2023, aderarea Bulgariei la Schengen și reforma judiciară. De ani de zile, însă, BSP se confruntă cu o problemă fundamentală. Prin întârzierea soluției sale, partidul își erodează și mai mult imaginea de forță politică care dorește cu adevărat schimbarea. 

Comentând eșecul reuniunii, Ivan Sotirov, fost vicepreședinte al SDS (principala forță anti-BSP/anticomunistă din anii 90) și fost deputat, a declarat pentru BNR:

"Dacă BSP vrea să fie perceput ca un partid democratic, trebuie să se distingă clar de regimul comunist. Pentru că toate problemele cu care ne confruntăm astăzi sunt, în marea lor majoritate, o recidivă a acelei perioade de fidelitate față de Kremlin.

Nu vedem niciun progres pentru că în 30 de ani nu a existat nicio schimbare în această direcție. Problema este că toate partidele sunt, într-o măsură sau alta, produse ale nomenclaturii Partidului Comunist și ale succesorilor lor."

Sotirov este convins că partidele politice sunt cele care ar trebui să fie trase la răspundere pentru perioada prea lungă în care toată puterea a fost în mâinile președintelui Rumen Radev: "Această criză a sistemului de partide duce la o altă problemă, în care o lacună în Constituție permite guvernului interimar să preia puterea, suspendând de fapt sistemul parlamentar bulgar. Acum nu mai putem vorbi de o formă de guvernare prezidențială ascunsă, ci de un regim al unui singur om".

Într-un interviu acordat postului de radio Darik, președintele a negat că ar fi creatorul "modelului Radev" și a dat asigurări că nu a făcut decât să respecte puterile pe care i le conferă Constituția.

Se așteaptă ca în următoarele câteva zile președintele să dizolve cea de-a 48-a Adunare Națională și să numească un nou cabinet interimar, în care actualul președinte Galab Donev va rămâne prim-ministru. Se așteaptă, de asemenea, ca șeful statului să stabilească data următoarelor alegeri parlamentare extraordinare, care ar urma să aibă loc la începutul lunii aprilie.

În acest context, doi dintre partenerii de coaliție din ultimul guvern obișnuit - "Noi continuăm schimbarea" și "Bulgaria Democratică", care nu au participat la întâlnirea cu BSP, se pregătesc deja pentru noua campanie electorală. Între timp, au apărut zvonuri privind o scindare în cadrul "Continuăm schimbarea", pe care Daniel Lorer, un parlamentar al partidului, le-a descris ca fiind simple speculații:

"Aceste zvonuri fac parte din încercările de a insufla teama că partidele schimbării se vor scinda. Apariția partidului Noi Continuăm Schimbarea a adus schimbarea, iar acum politica se face la lumina zilei, cu puncte de vedere ascultate. Acest lucru este extrem de iritant pentru cei care sunt obișnuiți să lucreze în întuneric și să folosească tehnicile din trecut pentru a stârni diviziunea. Planul nostru este de a avea liste electorale comune cu "Bulgaria Democratică" în toată țara și intenționăm să ne extindem alianța cu alte formațiuni naționale și regionale. Acest lucru se va întâmpla înainte de alegeri."

"După înlăturarea GERB de la putere, trece din ce în ce mai mult timp și oamenii sunt din ce în ce mai greu de păcălit de coaliția anti-GERB", a declarat Tatiana Donceva, liderul formațiunii politice neparlamentare "Mișcarea 21". Ea a descris uniunea dintre "Noi Continuăm Schimbarea" și Bulgaria Democrată ca fiind "un hibrid între o maimuță și un cachalot".

Blocajul politic, în care se află țara de aproape doi ani, atrage tot mai mult atenția opiniei publice asupra posibilității de a schimba forma de guvernământ de la o republică parlamentară la una prezidențială. Astăzi, un comitet de inițiativă va notifica Adunarea Națională că a lansat o petiție pe această temă:

"Într-un parlament fragmentat, partidele nu se pot pune de acord nici măcar asupra problemelor de bază", a explicat docent Hristo Paunov, lector de drept constituțional la Universitatea din Plovdiv și la Universitatea de Economie Națională și Mondială. - Mai există o altă funcție foarte importantă de care aproape că au uitat - formarea organelor superioare de conducere și înlocuirea membrilor acestora atunci când le expiră mandatul. Atunci când aceste lucruri nu sunt făcute de parlament, se adaugă apă la moara numită "schimbarea formei de guvernământ".

Rămâne de văzut dacă și în ce măsură un astfel de apel la referendum va fi folosit în scopuri politice de către oricare dintre inițiatorii săi. Un lucru este sigur - ne așteaptă o jumătate de an politic "fierbinte", iar ieșirea din labirintul în care ne aflăm este din nou amânată. 

Fotografii: BNR, BGNES, arhivă personală