Fugind de războaie, violență și sărăcie, copiii neînsoțiți se alătură adesea caravanelor de migranți și trec granițele în căutarea unei soarte mai fericite într-o țară îndepărtată. Dacă norocul este de partea lor, sunt integrați cu succes și li se oferă un viitor într-un mediu propice. Cu toate acestea, mulți se confruntă cu un alt rău, căzând pradă traficanților.
"Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, situația din țara noastră s-a schimbat foarte mult, pentru că până atunci primeam mai ales copii din țări din Orientul Mijlociu și Afganistan", spune Kristina Gologanova, asistent social și manager al Fundației Reach Out. Potrivit UNHCR și UNICEF, aproape 52 500 de copii ucraineni au căutat protecție în Bulgaria anul trecut, alături de alți 5 000 din alte țări. Situația este mai dramatică în cazul copiilor care sosesc singuri - fără un părinte, tutore sau custode.
"Din păcate, noi încă nu avem o procedură funcțională și totul se întâmplă "pe bucăți", în timp ce în țările UE, care se confruntă și ele cu dificultăți, există un sistem clar de primire a copiilor refugiați și aceștia sunt îngrijiți la fel ca și copiii din țările lor."
Asistentul social dă exemplul Spaniei, unde așa-numiții copii neînsoțiți sunt plasați în locuințe de tip familial, alături de copiii locali rămași fără îngrijire părintească. "În Bulgaria, am ales o abordare diferită și acești copii sunt plasați în principal în două "zone sigure" atașate centrelor de primire a refugiaților din cartierele Ovcia Kupel și Voenna Rampa din capitală, de unde... dispar", adaugă Kristina Gologanova. Ea a spus că, de la izbucnirea războiului civil din Siria, în 2011, mii de copii și-au pierdut urma cu ajutorul traficanților de persoane, deoarece statul nu a stabilit imediat contactul cu ei și nu le-a oferit un mediu sigur.
"Dispar pentru că nu avem capacitatea de a le îngriji", spune avocata Diana Radoslavova, fondatoarea centrului de asistență juridică Voce în Bulgaria. Dar dacă toate acestea funcționează sau nu, este un alt abis."
Potrivit avocatului, primele două săptămâni în care copiii intră în centrele protejate sunt foarte importante. De fapt, îngrijirea lor ar trebui să înceapă din primul moment.
"Adunați într-un singur loc, ei devin o pradă ușoară pentru traficanți, pentru traficanți, și trebuie doar să fie îndemnați să plece", adaugă ea. "Cea mai mare provocare pentru un copil este să reziste și să nu urmeze acest flux."
"Astfel, în coloane de oameni cu ghiozdane, acești copii ies din tabere și își iau rămas bun pentru că nu se mai întorc niciodată. Sunt convoaie de copii pe care le pierdem dacă închidem ochii la ei", a declarat adv. Radoslavova.
Salvarea poate veni din asigurarea unui mediu sigur, înscrierea la o școală adecvată și o serie de alți pași pe care a reușit să îi facă un băiat care, cu ani în urmă, a fost stabilit în Centrul de cazare de tip familial din Pazargik și care astăzi deține o poziție cheie într-o mare companie de mobilă din oraș. Dar pentru ca acest caz să nu rămână o excepție fericită, avem nevoie, în primul rând, de o politică cuprinzătoare în materie de migrație, este de părere Diana Radoslavova:
"Pentru noi, migrația este încă o amenințare și refuzăm să o gestionăm. Principalul mod în care reacționăm este prin măsuri ferme de protecție a frontierelor și prin închiderea ochilor la masele uriașe de oameni care trec pe teritoriul nostru în drum spre Europa de Vest. În cea mai mare tabără de refugiați din Harmanli, în apropiere de granița cu Turcia, numărul solicitanților de azil este mai mare decât în Sofia, dar nu există nici măcar o zonă protejată pentru copii. Vorbim de 3 200 de persoane în 2021 și 2022 - jumătate dintre ele nu sunt băieți de peste 16-17 ani și nu există nicio îndoială că sunt copii. În plus, numărul fetelor este în creștere."
În urmă cu câteva luni, țara noastră a înființat un grup de lucru pentru a elabora un mecanism național de coordonare pentru a se ocupa de minorii neînsoțiți. Avocatul nu s-a obosit să prezică dacă va exista vreun rezultat în urma activităților sale. Dar el face apel la toți cetățenii să își reconsidere atitudinea față de copiii pe care îi întâlnim în stațiile de autobuz, în metrou, în mall.
"Îi vedem ca pe o amenințare, din păcate", recunoaște ea, "dar nu ar trebui să îi stigmatizăm, pentru că un migrant nu este un infractor. Migrația este o forță motrice extrem de pozitivă pentru umanitate - nu este vorba doar de migrația refugiaților, ci și de migrația forței de muncă, în căutarea unei vieți mai bune. Iar Bulgaria are nevoie de resurse umane, iar aceasta este una dintre modalitățile de a le furniza. Avem interesul ca copiii care rămân aici să fie integrați în mod corect, nu să îi ținem izolați."
Text Diana Țankova (pe baza interviurilor realizate de Mira Hristova, BNR-"Hristo Botev" al BNR)
Fotografii Reachout.bg, BNR- Hristo Botev, Centrul de cazare de tip familial din Pazargik, "Voce in Bulgaria", BGNES
Bulgarii îi aleg astăzi pe cei 240 de deputați care vor intra în cea de-a 51-a Adunare Națională. La scrutin s-au înscris nouăsprezece partide și nouă coaliții. 4.858 de candidați - 3.480 de bărbați și 1.378 de femei - vor lupta pentru un loc..
Doar 15% dintre bulgari ar deveni părinți adoptivi, 68% cu siguranță nu, iar 17% nu se pot decide. Acesta este rezultatul unui sondaj realizat de Agenția Trend cu ocazia Zilei Părinților Adoptivi. Motivele pentru atitudinile negative variază, dar..
Participanții la cea de-a 33-a expediție națională în Antarctica condusă de prof. Hristo Pimpirev s-au reunit într-o tabără de pregătire-întâlnire care va avea loc între 25 și 27 octombrie în stațiunea Aheloy. În acest an, oameni de știință din Grecia,..
Comisia Electorală Centrală (CEC) nu are dreptul, în conformitate cu Codul Electoral (CE), să corecteze rezultatele votului din cauza erorilor la..
Misiunea trezitorilor este o categorie spirituală unică, în întregime bulgară - trezitorii, un cuvânt impregnat de înțelepciunea și puterea spirituală a..
Deșteptătorii naționali ai Bulgariei sunt persoanele pentru care simțim nu numai recunoștință și admirație, ci și pe care le percepem ca fiind unele..