Produsul intern brut (PIB) al României a crescut într-un ritm extraordinar, dar nu există un model de creștere bazat pe investiții străine. Statul român nu a avut o strategie de dezvoltare a pieței bursiere și ar trebui să învețe de la țările din Europa Centrală.

Iată ce spune jurnalistul economic român Lidia Moise într-un interviu acordat Radioului Național Bulgar, programul Orizont pe 11 aprilie 2023.

Vladimir Mitev: Eurostat a raportat că România este înaintea Croației în ceea ce privește creșterea PIB-ului pe cap de locuitor și plasează țara alături de Ungaria, Spania și Portugalia. Care este motivul acestui rezultat?

Lidia Moise: O explicație pentru creșterea PIB-ului este reprezentată de fondurile europene. De la aderarea la UE, România a absorbit 80 de miliarde de euro și a contribuit cu 26 de miliarde de euro la bugetul comunitar. Asta înseamnă un plus de 53 de miliarde de euro - bani care au intrat în țară. Creșterea produsului intern brut se datorează, de asemenea, schimbărilor din economie. Piața s-a deschis pentru produsele locale, condițiile s-au îmbunătățit pentru întreprinderile mici și mijlocii, iar investițiile străine au crescut. A existat, de asemenea, o creștere a puterii de cumpărare, dar, din păcate, acest lucru nu a contribuit la o creștere a producției interne, în special a bunurilor de consum, deoarece o mare parte din acestea sunt încă importate din alte țări. Iar această tendință de importuri mai mari decât exporturile ar putea afecta negativ economia.

În ultimii 8 ani, guvernele din România au introdus diverse concesii, cum ar fi cote reduse de TVA pentru alimente, scutiri de impozit pe venit pentru anumite domenii și alte preferințe. Care sunt rezultatele acestor politici?

Situația este într-adevăr foarte interesantă. Cele mai multe dintre aceste concesii au fost făcute în timpul alegerilor. Doar decizia privind sectorul IT a fost luată într-un moment în care nu se căuta sprijin electoral. Acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care exista un impozit progresiv și tot mai mulți tineri profesioniști au preferat atunci să părăsească țara în căutarea unor oportunități de carieră mai bune în străinătate. Și pentru a-i păstra, statul i-a scutit de impozitul pe venit. Iar mai târziu, guvernul i-a scutit nu doar pe cei care lucrau în domeniul construcțiilor de plata impozitului, ci și de plata contribuțiilor la sănătate și la asigurări sociale. Societatea românească se întreabă acum - cât de adecvate sunt aceste măsuri, pe fondul creșterii dobânzilor la credite și a prețurilor la energie electrică? Și este corect ca persoanele cu cele mai mari venituri din țară să nu plătească impozite?

În ceea ce privește veniturile fiscale, România nu colectează prea mult din ele. Iar motivele sunt, pe de o parte, cota uniformă de impozitare și preferințele existente pentru anumite comunități profesionale, care au fost deja menționate. Logica economică arată că nu este corect să nu se impoziteze cele mai mari venituri, pentru că astfel se pune o mare presiune pe menținerea cotei unice, datorită căreia are loc în prezent creșterea veniturilor și a produsului intern brut și stabilitatea economiei.

Anul trecut, investițiile străine în România s-au ridicat la 110 miliarde de euro, în principal din Europa de Vest. Cum a reușit țara să atragă acest interes? Care este modelul său de dezvoltare în această direcție?

Nu aș spune că modelul de dezvoltare al României se bazează pe investițiile străine, pentru că nu cred că am avut un model de dezvoltare. Dacă am fi avut unul, acesta ar fi trebuit să se bazeze pe investiții în infrastructură și energie. Se știe că țara a avut potențialul de a extrage petrol, dar această oportunitate a fost foarte mult neglijată. În prezent, nu există suficiente investiții semnificative în sectorul energetic. Dacă ne comparăm cu alte țări din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește investițiile, ceea ce am făcut noi nu este suficient. Cu toate acestea, există încă interes, iar aceste investiții străine directe ne ajută la dezvoltarea noastră economică. Pentru mine personal, trebuie dezvoltată politica de atragere a investițiilor străine, iar investitorii trebuie să fie acceptați și susținuți. Ei nu sunt dăunători. Cred că toate țările ar trebui să își echilibreze legislația și reglementările privind investițiile, astfel încât să poată beneficia de ele.

Cum beneficiază România de Planul Național de Redresare și Rezilienta și împărtășiți părerea că aceste fonduri sunt cheltuite pentru construirea de drumuri și infrastructură?

Banii europeni sunt folosiți pentru infrastructură și pentru drumuri, dar dacă vă uitați mai atent la parametrii planului, veți observa că există bani pentru energie verde, bani pentru digitalizare și bani pentru transformare digitală. Prin urmare, cred că ar trebui să ne concentrăm și să lucrăm la elaborarea de proiecte în aceste domenii. Nu există nicio îndoială că avem nevoie de infrastructură, dar poate că acum ar trebui, de asemenea, să profităm de oportunitățile de dezvoltare și modernizare a economiilor noastre. În acest moment, nu ne descurcăm suficient de bine în ceea ce privește inovarea, iar acest lucru se poate face doar prin investiții serioase în companiile din România și Bulgaria. Și aici mă gândesc, în primul rând, la cei care lucrează în domeniul tehnologiei informației și al produselor farmaceutice.