Oamenii de știință de la Institutul de Cercetare a Artei din cadrul Academiei Bulgare de Științe studiază de mai mulți ani 37 de biserici bulgare pentru a prezenta o descriere sistematică a picturilor monumentale bisericești din secolul al XVI-lea de pe meleagurile noastre. Ediția de lux "Corpusul frescelor din secolul al XVI-lea din Bulgaria" este însoțită de o bogată imagine vizuală creată de mâna maeștrilor pictori de icoane.

În acea perioadă, Bulgaria făcea parte din Imperiul Otoman, iar populația bulgară - pe lângă faptul că îndeplinea îndatoriri - se bucura de anumite drepturi. Unul dintre acestea îi permitea să își mărturisească liber credința creștină, lucru mărturisit și de Paisii Hilendarski. "În acei ani, regele turc a dat libertate creștinilor să facă biserici", a scris el în biografia iconografului și constructorului de temple Sfântul Pimen din Zograf.

"Apar temple noi, cu un decor încă foarte eterogen - spune prof. Biserka Penkov, conducător al echipei științifice. Unele mănăstiri sunt construite și renovate, de exemplu mănăstirea Rojen de la sfârșitul secolului al XVI-lea. În același timp, în jurul Sofiei au fost construite mănăstiri care, împreună cu cele mai vechi, au format faimoasa Pădure Sfântă de la Sofia - o rețea de mănăstiri mai mici care au devenit centre spirituale. În ele a fost colecționată literatură, iar templele lor au fost decorate. Voi adăuga aici câteva biserici mitropolitane, de exemplu cea din Nessebar. Cu cât templul este mai bine decorat, cu atât mai buni sunt meșterii - toate acestea vorbesc despre prestigiu, despre un rang înalt atât al populației, cât și al episcopului în cauză."

Zografi ai acestor centre religioase proveneau din diferite părți ale Peninsulei Balcanice, mai ales din nordul Greciei, după cum reiese din inscripțiile de pe imagini. Numele lor, însă, rămân necunoscute, deoarece artiștii nu sunt percepuți ca adevărați artiști, ci doar ca mijlocitori ai providenței lui Dumnezeu.

În cercetările lor, cercetătorii au dat peste mai multe biserici pentru care nu existau înregistrări anterioare. Frescele bisericii Mănăstirii Sfânta Treime din Divotinsky, aflată în prezent în curs de restaurare, reprezintă o surpriză.

"Mănăstirea Divotinsky este un sit nou - adaugă prof. Frescele au fost dezvăluite după ce restauratorii au început să îndepărteze varul cu care erau acoperite. Încă nu le-am văzut personal, pentru că călugării nu permit încă vizite în masă. Dar este, într-adevăr, un monument foarte interesant".

Din păcate, multe dintre picturile murale de la siturile religioase studiate se află într-o stare deplorabilă și, într-o zi, doar scrierile cercetătorilor le vor putea mărturisi.

"Intrăm într-o conversație despre stat, despre responsabilități - din păcate, aceasta este o chestiune foarte complexă și ambiguă - spune prof. Penkova - A cui este responsabilitatea? Principala problemă este chestiunea administrării. Dacă există proprietari, există îngrijire, există șanse de conservare. Dar există multe cazuri de mănăstiri sau temple mici, abandonate de mult timp, lăsate în afara așezării, care nu pot fi întreținute. Și, din păcate, se prăbușesc".

Fotografii BGNES, Institutul de Cercetare a Artei din cadrul Academiei Bulgare de Științe, Diana Țankova