Radio Bulgaria l-a invitat pe prof. Zdravko Popov, profesor la Universitatea din Sofia, să comenteze relațiile Bulgariei cu țările vecine din Balcani în 2023. Popov este un diplomat de carieră, unul dintre fondatorii și primul director al Institutului Diplomatic din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Urmând azimuturile geografice în sensul acelor de ceasornic dinspre nord, conversația începe din România. 

Agresiunea rusă în Ucraina a blocat transportul maritim în Marea Neagră. De asemenea, a blocat traficul la granița româno-bulgară și a făcut din aceasta o problemă logistică pentru UE și NATO.

"Da, deci se pare că un râu ne desparte atât de natural, într-adevăr în termeni economici și aș spune chiar în termeni culturali. Observația mea este că avem un dialog relativ slab cu România, chiar dacă ni se amintește din când în când că avem un destin comun. Așa cum a fost aderarea noastră la UE și acum la Schengen. Este ciudat, pentru că mi-e greu să găsesc coincidențe majore în politicile pe care cele două țări le duc și în modul în care comunică cu țările UE.

Bulgaria și România se deplasează pe căi diferite, dar există o prejudecată în UE conform căreia aceste două țări, atunci când au o problemă, ar trebui să o împărtășească și să o rezolve. Războiul din Ucraina și toate turbulențele din mediul internațional ne obligă să căutăm forme de apropiere cu țările cu care suntem în familii comune și să găsim modalități de cooperare bilaterală în toate domeniile. Construcția unui al treilea pod între Bulgaria și România peste Dunăre este importantă pentru dezvoltarea infrastructurii din regiune și pentru Europa:

"Trebuie diversificate rutele care trec prin noi și care se îndreaptă spre Europa. Există o rută tradițională, care trece prin Belgrad, alta - prin România, dar România este țara care ne este apropiată în ceea ce privește aderarea la Europa, aderarea la NATO, cooperarea la Marea Neagră, politicile privind regiunea în ansamblu.  Și chiar ar trebui să existe multe drumuri de legătură între noi, poduri care să fie construite. Și este într-adevăr un pic ciudat că acest proces a fost oarecum întârziat și poate că merită într-adevăr să fie accelerat... Războiul din Ucraina a deviat o mare parte din rutele asiatice care nu mai pot trece prin Rusia și a pus presiune pe rutele legate de Caucaz, de Turcia. Bulgaria a devenit o mare pâlnie care trebuie să preia o cantitate tot mai mare de trafic", subliniază prof. Popov. El respinge categoric luarea în considerare a reținerii la pachet de către instituțiile europene.

"În general, mă opun acestor moduri de pachet în care UE tratează diferite regiuni din Europa. Le penalizează sau le pune pe aceleași cântare. Fiecare țară ar trebui să fie considerată pe cont propriu în ceea ce privește criteriile îndeplinite, standardele, europenizarea, integrarea și o grămadă de politici importante, asupra cărora fiecare țară are un design unic - subliniază prof. Popov. De exemplu, această problemă cu Macedonia de Nord și Albania. Tirana este gata să înceapă negocierile, dar pentru că este legată la pachet cu Macedonia de Nord, problemele din Macedonia de Nord sunt transferate în Albania și creează același sentiment de un fel de lipsă de încredere. Deși Albania nu are acele caracteristici pe care le emană Macedonia de Nord. Dar, oricum, suntem prinși în astfel de politici și poate că trebuie să ne intensificăm foarte mult interacțiunea pentru a juca împreună în apărarea perspectivei noastre Schengen. Nu ar trebui să căutăm niște oportunități individuale față de Austria și Olanda, ci să exprimăm cu adevărat un fel de politică pentru Bulgaria și România, pe care ar trebui să o apărăm în același mod atât la Bruxelles, cât și în fața guvernelor statelor membre ale UE. Dacă acest lucru a fost realizat, nu pot fi foarte sigur. Mai degrabă, cred că nu a fost realizat. Există o oarecare bunăvoință. Au existat unele încercări din partea celor două guverne, dar, în timp ce îi privesc pe prim-miniștrii noștri mergând pe drumuri separate, am sentimentul că există încă ceva incoerent, cel puțin pentru noi."

Pentru Bulgaria, relațiile cu Turcia s-au concentrat pe problema migranților ilegali, care reprezintă un obstacol în calea aderării țării la Schengen, însă relațiile de bună vecinătate cu Turcia au un potențial mult mai mare.

"Orice am face, orice am gândi - Turcia rămâne vecinul nostru și un vecin important. Este, ca să spunem așa, un geo-destin. Acest lucru implică faptul că întărim cooperarea cu Turcia în multe domenii și în ceea ce privește cooperarea economică la Marea Neagră și securitatea, care este o chestiune importantă astăzi. Vorbim despre vecinul Turcia, dar, la urma urmei, toți sunt vecini pe ambele maluri ale Mării Negre. Turcia este un actor important în strategia de securitate la Marea Neagră. Fiind un fel de mediator între Est și Vest, dacă vreți, chiar și între Rusia și Statele Unite, trebuie să depășim unele dintre prejudecățile și atitudinile noastre, care sunt rezultatul istoriei, și să avem o cooperare fructuoasă în toate domeniile. Nu putem întoarce spatele vecinului nostru, Turcia, doar pentru că nu este membră a UE. Acest lucru este frivol. Dacă dorim să avem o politică externă balcanică completă, care să fie legată de interesele noastre naționale și de interesele regiunii, ar trebui să cooperăm foarte activ în toate domeniile cu statul turc. Acest lucru nu poate avea decât un impact asupra politicii și problemelor legate de migrație." 

Bunele relații cu vecinii sunt, de asemenea, un factor important pentru dezvoltarea regiunilor de frontieră ale Bulgariei. În 2023, tendința ca Kargiali să fie singurul district din afara capitalei cu o creștere mecanică a populației va continua. Continuă întoarcerea cetățenilor bulgari din Turcia?

"Nu trebuie să uităm că, indiferent de modul în care au părăsit Bulgaria ca urmare a procesului de "renaștere", acești oameni au rămas totuși cumva atașați de Bulgaria. Mulți dintre ei și-au păstrat proprietățile și au rude în Bulgaria. Au rămas atașați, dacă vreți, în ceea ce privește limba, educația, prietenia. Prea multe legături care îi mențin în această, să o numim, situație dublă. Pe de o parte este o identitate cu religia, Turcia devenind o a doua casă în timpul procesului de "renaștere". Dar, pe de altă parte, au un atașament de bază care îi face să-și păstreze atașamentul, identitatea bulgară. Ar trebui să avem o politică mai profilată față de ei, iar statul bulgar nu ar trebui să lase această politică în mâinile unui singur partid. Ar trebui să fie o politică de stat și să facă parte din relațiile cu statul. Turcii bulgari sunt unul dintre instrumentele de cooperare cu Turcia. Ei sunt una dintre punți. Ei înșiși văd acest dublu beneficiu de a fi acolo și aici în același timp - de a se bucura de unele mici oportunități, de beneficiile pe care le oferă apartenența europeană a Bulgariei."

Fotografii: ankasam.org, BTA, BGNES, AFP