Dimensune font
Radioul Național Bulgar © 2024 Toate drepturile rezervate.

E.S. Radko Vlaicov: Relațiile româno-bulgare ar trebui să se dezvolte cu viteză europeană

Diplomatul bulgar spune că cel mai normal este ca bulgarii și românii să fie împreună și să avanseze împreună

Ambasadorul bulgar la București E.S. Radko Vlaicov
Foto: mfa.bg

E.S. Radko Vlaicov este ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Bulgaria în România. A fost purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe între 1994 și 2001. Printre misiunile și numirile sale se numără Coordonator special pentru administrație publică la Ministerul Afacerilor Externe (2015-2016) și Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Bulgaria în Republica Serbia. Vorbește limbile engleză, germană, cehă și rusă. 

Ambasadorul Vlaicov a acordat acest interviu pentru Radio Bulgaria în cadrul discuțiilor informale de după masa rotundă "Bulgaria și România - un an de parteneriat strategic. Drumul Înainte", care a avut loc la 14 martie 2024 la Institutul Diplomatic Român din București.

Domnule Vlaicov, cum apreciați rezultatele și dinamica relațiilor româno-bulgare în primul an de la anunțarea parteneriatului strategic dintre Bulgaria și România?

Desigur, trebuie să fim mulțumiți, în primul rând, de rapiditatea cu care s-a ajuns la acordul de parteneriat strategic între Bulgaria și România, care a fost semnat de cei doi președinți la 15 martie 2023. Această rapiditate a fost declanșată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În acel moment, Bulgaria și România au înțeles necesitatea de a merge într-adevăr mult mai ferm și împreună pe un drum comun. Primul an ar putea fi descris ca fiind foarte încurajator, iar sensul acestui parteneriat strategic a devenit cu adevărat evident în ceea ce privește lucrurile care au fost realizate, în special în domeniul securității, responsabilitatea comună pe care o avem în Marea Neagră, inițiativele comune atât la nivel bilateral, cât și în cadrul NATO. Am făcut progrese extraordinare în ceea ce privește conectivitatea. Probleme care au fost amânate timp de mulți ani lungi au fost rezolvate prin găsirea voinței politice pentru al doilea pod între Ruse și Giurgiu peste Dunăre și prin finalizarea proiectului Dunărea rapidă, precum și prin revenirea la proiectul hidrocentralei pe Dunăre în zona Turnu Măgurele și Nikopol. S-au realizat multe lucruri. Și au oferit o bază pentru viitor. 

De acum înainte, principala problemă la care trebuie să lucrăm și să ne gândim este cum să implementăm aceste proiecte acum cu o nouă viteză, cu viteza partenerilor strategici din Uniunea Europeană. De ce Bulgaria și România au acționat până acum în acest mod în trecut, cu ritmul rămas din vremea socialismului, din vremea când nu se acorda atâta importanță ritmului de termene, ci pur și simplu raportarea lucrărilor undeva. În context de război, în contextul în care suntem responsabili de infrastructura strategică din regiune, nu putem lucra într-un asemenea ritm. Podul dintre Vidin și Calafat a fost construit în 12 ani după ce a fost semnat. Acesta nu este un termen normal. Perioada normală pentru un astfel de pod ar trebui să fie de patru ani. Aceasta este întrebarea la care ambele părți trebuie să răspundă - cum doresc să implementeze aceste proiecte. Dar primul an al parteneriatului strategic a oferit baza pentru a lucra în acest sens.

Președinții Klaus Iohannis și Rumen Radev la semnarea Declarației privind Parteneriatul Strategic dintre cele două țări, la 15 martie, la Sofia

În ce măsură este firesc ca bulgarii și românii să facă lucruri împreună astăzi?

Cel mai normal lucru este ca bulgarii și românii să fie împreună, să fie împreună în securitate, să fie împreună în afaceri, să fie împreună în conectivitate, să fie împreună în cultură, în știință, în toate sferele vieții umane. Normalitatea acestui tip de relații vine din apropierea pe care o avem ca mentalitate a oamenilor din ambele țări, ca destin comun în Uniunea Europeană. Adevărul este că împreună trebuie să recuperăm decalajul față de celelalte state membre și împreună trebuie să recuperăm decalajul față de ele. Cred că din acest punct de vedere Bulgaria și România pot fi foarte utile una alteia, cu inițiative comune, afaceri comune, producție comună etc. De asemenea, suntem legați de o religie. Suntem foarte legați, dacă vreți, de cuvinte comune în limba noastră. Mai presus de toate, suntem legați de mentalitatea oamenilor noștri. Așadar, nu există nimic mai natural decât ca două țări care doresc să fie membre stabile și loiale ale Uniunii Europene și ale NATO și care sunt țări vecine să fie împreună. Cel mai natural lucru este să mergem împreună înainte, da.

Ce s-ar întâmpla cu relațiile româno-bulgare dacă forțele suveraniste din regiune și din UE vor câștiga o influență semnificativă după alegerile care vor avea loc în 2024?

Teama tuturor politicienilor pro-europeni din Uniunea Europeană de o astfel de perspectivă este foarte mare. Temerile vin din faptul că, în același timp, forțele populiste antieuropene din diferite țări încep să ia amploare. Aici ar trebui să răspundem și la întrebarea de ce se întâmplă acest lucru, de ce apar în același timp astfel de fenomene negative. Acest lucru se întâmplă pentru că eforturile unei a treia forțe din nord vizează tocmai dezamăgirea cetățenilor Uniunii Europene, descurajarea lor și așa mai departe. Uneori, bineînțeles, există un motiv pentru acest lucru. De exemplu, Bulgaria și România au încă controale la frontierele terestre Schengen, iar acest lucru este folosit într-un mod foarte inteligent pentru a face propagandă, pentru a manipula populația - că, ei bine, ei nu ne vor în Uniunea Europeană, de ce să mergem acolo?

Acest lucru, desigur, este categoric fals. Personal, sunt o persoană profund convinsă că am o mentalitate europeană. Așa am fost întotdeauna, atât ca cetățean, cât și ca profesionist. Și cred cu tărie că avantajele Uniunii Europene sunt de așa natură încât oamenii nu ar vrea să renunțe la ele. Rolul politicienilor este foarte important aici, care trebuie să explice tocmai acest avantaj al Uniunii Europene, să explice oamenilor obișnuiți, oamenilor de afaceri, întregii societăți, ce s-ar întâmpla dacă Uniunea Europeană și-ar schimba caracterul, dacă Uniunea Europeană și-ar pierde puterea de atracție cu această comunitate pe care o suntem pentru libera circulație a persoanelor, a capitalurilor, a bunurilor? Cred cu tărie că rațiunea va învinge, și poate nu doar pentru că mi-aș dori acest lucru, ci pentru că încă mai pot analiza lucrurile. Cred cu tărie că forțele pro-europene din întreaga Uniune Europeană vor învinge și că Uniunea Europeană nu numai că își va păstra esența, dar va deveni și mai puternică, pentru că se confruntă cu un pericol.




Последвайте ни и в Google News Showcase, за да научите най-важното от деня!

Mai multe din categorie

Rumen Radev: Lipsa aderării depline la Schengen aduce pierderi de miliarde de euro Bulgariei și României

„Îmbunătățirea conectivității dintre Bulgaria și România este de o importanță cheie nu numai pentru cooperarea bilaterală, ci și pentru dezvoltarea economică a regiunii”, a declarat președintele Rumen Radev la întâlnirea anuală cu reprezentanții mediului..

publicat în 04.10.2024 la 09:30

Intrarea Bulgariei și României în Schengen prin frontiere terestre va fi propusă pe 10 octombrie 2024

Pe 10 octombrie 2024, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și ministrul afacerilor interne al Ungariei vor propune Consiliului UE eliminarea controalelor la frontierele terestre ale Bulgariei și României. Decizia privind aderarea..

publicat în 24.09.2024 la 16:15

România lansează licitația pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unui al doilea pod peste Dunăre între Giurgiu și Ruse

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) a anunțat lansarea unei licitații pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția unui nou pod peste fluviul Dunărea între Giurgiu în România și Ruse în..

publicat în 17.09.2024 la 16:15