"Focul care moare este adesea reaprins datorită câtorva cărbuni rămași".Cu aceste cuvinte calde, profesorul de filologie slavă Krasimir Stancev inspiră speranța că interesul care se stinge pentru alfabetul bulgar, limba bulgară și cultura bulgară în străinătate își va reaprinde într-o zi strălucirea.
La o recentă conferință internațională privind chirilicul, desfășurată la Sofia și Plovdiv cu participarea unor cercetători din unsprezece țări, participanții au recunoscut un fapt îngrijorător: numărul cursurilor de studii bulgare în străinătate scade cu fiecare an care trece, iar în prezent există doar douăzeci și nouă. Situația este atât de gravă, potrivit unui profesor de la Universitatea Roma Tre din Italia, încât se vorbește literalmente despre salvarea predării limbii bulgare în Europa:
"După căderea Cortinei de Fier și aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană, interesul pentru studierea nu numai a limbii bulgare, ci a limbilor slave în general a scăzut", spune profesorul Stancev. "Până de curând, poate că excepția era rusa, care, de asemenea, își pierde din popularitate în favoarea ucrainenei, din motive evidente. Dar să nu uităm că oamenii se uită și la aspectul economic și vor să învețe ceva din care să poată trăi. Din păcate, aceasta este realitatea dură, iar declinul studiilor slave a început într-o țară care timp de decenii a avut un rol de lider în Europa - Germania".
În prezent, există trei lectorate de limbă bulgară în Italia, dar în practică doar cel din Napoli funcționează activ, adaugă cercetătorul. Profesorul Krasimir Stancev consideră că salvarea posturilor de predare a limbii bulgare în străinătate nu este doar o chestiune de finanțare, deoarece Bulgaria alocă deja fonduri - chiar și în locurile în care predau doi sau trei studenți.
"Mi-e teamă că statul bulgar nu poate face nimic. Avem nevoie doar de oameni pe teren care să aibă o poziție atât științifică, cât și organizatorică", subliniază el. "Sunt foarte fericit că colegii mai tineri sunt absolut convinși că limba bulgară ar trebui studiată în Italia și nu numai, datorită filologiei slave în sine", continuă profesorul. "Studenții se înscriu în principal la cursuri de limba rusă, iar mai târziu devin interesați de bulgară sau poloneză. Din păcate, interesul pentru cehă aproape a dispărut în Italia, așa că totul depinde de munca profesorilor. De obicei, tinerii fac schimb de informații între ei despre profesori - cine este carismatic, ale cărui cursuri sunt captivante. Acest proces este oarecum incontrolabil, dar până acum studiul limbii bulgare nu a dispărut și sper că va continua."
Alfabetul, limba și identitatea - aceste cuvinte-cheie ale conferinței de la Sofia și Plovdiv vor continua să reunească cercetători bulgari din diferite țări și să trezească interesul pentru patrimoniul umanitar al țării noastre, consideră profesorul Krasimir Stancev. Din păcate, limba în care scriem, comunicăm și ne transmitem mesajele poate fi un simbol al păcii, dar și o armă periculoasă care poate răsturna viața unor națiuni întregi. Cum îl putem folosi pentru a detecta atacurile hibride și a ne proteja?
"Într-adevăr, limbajul poate fi folosit în tot felul de scopuri - de la cea mai pașnică comunicare la cea mai violentă confruntare", răspunde profesorul Krasimir Stancev. "Declarația de război se face, de asemenea, cu ajutorul limbajului, cu excepția cazului în care este vorba de un atac complet perfid din spate. Așadar, aceasta este o întrebare dificilă, deoarece implică conștiința, nu doar limbajul. În opinia mea, agresiunea și propaganda pot fi neutralizate prin răspândirea adevărului în școli.
Din păcate, însă, există o mare "înapoiere" în învățământul școlar atunci când vine vorba de fapte științifice despre alfabet, despre limbă, despre istorie, fapte pe care oamenii de știință continuă să le stabilească. Există noi descoperiri, noi momente interesante, iar toate acestea ar trebui prezentate elevilor într-un mod captivant și interesant, dar nu prin TikTok și alte divertisment pe smartphone. Desigur, există oameni care închid ochii la adevăr și mă tem că nu puteți face nimic în această privință. În prezent, există aproximativ 300 de milioane de oameni în lume care scriu în chirilică și toți aceștia - împreună cu profesorii de limbă bulgară - pot fi numiți ambasadorii acesteia.
La Institutul Național de Arheologie cu Muzeul din cadrul Academiei Bulgare de Științe din Sofia, încep astăzi Zilele Patrimoniului Arheologic Croat, care vor dura până la 8 noiembrie. Organizatorii evenimentului sunt Ambasada Croației în Bulgaria,..
„Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu uimitoarea calitate de a visa și noi am visat chiar aici, la Muzeul Getty, să se audă în bulgară despre deschiderea unei expoziții uimitoare. O expoziție dedicată unui popor străvechi, o expoziție care spune multe - nu..
„Boris Hristov - Ambasador al cântecului bulgăresc”, este titlul concertului cântărețului de operă Plamen Beykov și al pianistei Bozhena Petrova, care va avea loc în această seară în Studioul I al Radioului Național Bulgar. „Programul este o încercare..