Turcia și Grecia se așteaptă la o recoltă mai bună de măsline

Recolta de ulei de măsline din Turcia va fi una record în acest an. Înflorirea intensă a măslinilor a dat speranțe producătorilor încă din primăvară, după sezonul trecut slab, care a crescut brusc prețurile uleiului de măsline pe piețele locale și străine și a dus la o contracție semnificativă a consumului.

În ultimele luni, știrile privind confiscările de ulei de măsline fals au devenit un subiect constant în presa turcă.

Experții citați de agenția Anadolu se așteaptă ca randamentele să depășească chiar și anul favorabil sectorului, 2022, când au fost produse 420 000 de tone de ulei de măsline în Turcia, față de doar 240 000 de tone în sezonul trecut. Se așteaptă ca recolta de măsline să fie medie spre bună și în Grecia, a raportat agenția ANA-MPA. Prognoza este de 250.000-280.000 de tone, spune președintele Organizației Naționale Interprofesionale, Manolis Yanulis. Anul trecut, producția a fost de 130.000 de tone.

Croații și musulmanii din Bosnia și Herțegovina vor să fie în UE, dar sârbii nu

71,2% dintre cetățenii Bosniei și Herțegovinei sunt în favoarea intrării țării în UE. Sprijinul este mai puternic în Federația croato-musulmană - 83,8 %. În Republica Srpska, doar 48,3% ar vota „da” la un referendum privind aderarea la UE, potrivit unui studiu al Direcției pentru Integrare Europeană din Bosnia, citat de agenția HINA.

După războiul din 1992-1995, țara a fost împărțită în două părți semi-autonome - Republika Srpska, populată în principal de sârbi, și Federația Croato-Musulmană, unde trăiesc musulmani și croați bosniaci. Aproximativ 40% dintre cei chestionați cred că Bosnia va adera la UE în 10 ani. Aproape 25% cred că țara nu va adera niciodată.

Sarajevo a primit undă verde condiționată pentru a începe negocierile de aderare la sfârșitul anului 2023, dar nu îndeplinește criteriile privind integritatea statului între comunități.

România negociază cu UE permisiunea pentru un deficit bugetar mai mare

Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat că a discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un acord privind deficitul bugetar al țării pentru 7 ani, informează Digi24 TV.

„Am explicat foarte clar că ne dorim acest lucru pentru că cele mai mari investiții vin în 2025 și 2026. După cum știm, Planul Național de Relansare și Reziliență are un termen până la sfârșitul anului 2026 în ceea ce privește investițiile”, a declarat Ciolacu la Bruxelles.

Planul național de redresare și reziliență al României prevede o finanțare UE de 28,5 miliarde de euro. 14,9 miliarde sunt împrumuturi și 13,6 miliarde sunt granturi. Pentru multe dintre proiectele din plan, cofinanțarea din partea statului român este între 40 și 60%. Deficitul bugetar al României depășește pragul de 3% impus de UE încă din 2019, înainte de pandemie, când era de 4,8% din PIB.

După cancelarul Olaf Scholz, președintele Emmanuel Macron va vizita Belgradul

Președintele francez Emmanuel Macron va vizita Serbia pe 29 și 30 august. Vizita va „reafirma sprijinul Franței pentru viitorul european” al Belgradului, informează AFP. După vizita oficială a președintelui sârb Aleksandar Vucic la Paris în luna aprilie, noua întâlnire le va oferi celor doi președinți posibilitatea de a discuta chestiuni din economie, sănătate, energie, cultură și inteligență artificială, a anunțat Palatul Elysée.

În primăvară, Macron a declarat că viitorul Serbiei este în UE și „nicăieri altundeva”. El a făcut apel la Kosovo și Belgrad să își îndeplinească angajamentele și să „meargă mai departe” în direcția normalizării relațiilor. La începutul lunii august, Franța a condamnat „acțiunile unilaterale frecvente ale autorităților din Kosovo”.

Serbia nu recunoaște statul Kosovo, UE mediind negocierile dintre Belgrad și Pristina.

Grecia va combate criza locuințelor cu banii așteptați de la UE

Guvernul de la Atena analizează cum să utilizeze cele aproape 600 000 de case și apartamente goale pentru a crește oferta de locuințe și a opri creșterea prețurilor. Premierul Kyriakos Mitsotakis va prezenta un plan în acest sens pe 7 septembrie, la deschiderea Târgului de la Salonic. Autoritățile au anunțat deja a doua etapă a programului „Casa mea”, care este conceput pentru a subvenționa gospodăriile tinere. Ideea este că Fondul UE pentru redresare și reziliență va furniza 1,7 miliarde de euro pentru acest lucru.

Atena dorește, de asemenea, să ridice limita de vârstă pentru beneficiarii de ajutor la 50 de ani, față de 40 în prezent. Guvernul consideră că problema este urgentă deoarece prețurile proprietăților fac inaccesibilă cumpărarea și închirierea unei locuințe.

Autoritățile cred, de asemenea, că proprietățile goale sunt un teren pentru evaziunea fiscală, scrie Kathimerini.